მიყვარხარ, ჩემი ტკბილი ტკივილი

Video

Azi m-a întrebat cineva de ce nu ascult muzică veselă. De ce m-aș uita către un fericit, un îmbătat în ignoranța sa? De ce să nu apreciem durerea, căci durerea în sine scoate valoarea și puterea la iveală?

Din durere se nasc marile valori, se nasc oameni, se nasc romanțe, războaie, schimbări…

De ce să nu apreciem DUREREA? Să o îmbrățișăm. Dorul, jalea, dezamăgirea, deznădejdea, sfâșierea… Singurătatea, oricât ar preaslăvi-o mulți, e tot o formă de durere. Și știm deja că singurătatea ne apropie de noi, de gânduri, de neant. Oricât m-aș feri de cuvinte pompoase și pretențioase, mereu voi sta eu cu mine, durerea și dezamăgirea mea, și voi gândi pentru mine în cuvinte… pompoase.

Exercițiu de gândire: ce frumuseți, măreții umane s-au născut din fericire? Nici chiar piramidele nu s-au construit din veselie și pentru un scop vesel, nici drumurile lumii nu s-au bătătorit pe burți pline și pe cunoaștere, pe mulțumiri.

De ce să ascult muzică veselă? Muzica „veselă” e la un pas de manelele care-mi spun „că-s cel mai tare din parcare, am dolari, am valoare.”

Asta e o întreagă dezbatere. O altă dezbatere.

 

Anunțuri

Un răspuns »

  1. Muzica vesela e si Die Entführung aus dem Serail de Mozart si nu e manea.
    Tribalistas – Ja Sei Namorar, care nu e 100% vesela, si nici 100% non-manea, dar merge
    In rest nu stiu, e cam devreme sa ma pot gandi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s