Arhive pe etichete: Despre mine

Un text simplu, pentru cel mai frumos om din viața mea

Standard

Nu obișnuiesc să fac declarații înflăcărate, sau să vorbesc prea deschis despre sentimentele mele. Însă se întâmplă câteodată să mă înmoi. De obicei asta se întâmplă fie brusc, neașteptat, fie atunci când fac o retrospectivă a vieții mele.

Acum este un moment de după o succintă introspecție și retrospectivă.

M-am gândit simplu, la oamenii care au venit și plecat din viața mea. La ultimii 25 ani, mai exact. Desigur, familia a rămas mereu acolo, aproape. Dar în rest… Hm… În rest nu au fost prea multe persoane care să fi rămas într-o formă sau alta aproape de mine și de inima mea. De fapt, nu a rămas decât o persoană. Întâmplător, și cel mai frumos om pe care mi-a fost dat să-l cunosc. Un om pe care îl admir și îl respect din suflet, un om a cărui companie mă liniștește mereu și mă tonifică. Un om cu care pot râde sincer, la fel cum pot plânge sincer.

Un om lângă care am crescut, de fapt, cu care am crescut. De la primele bastonașe și adunări, de la tezele de la română și la orele de învoire pentru olimpiade, la strugurii albi mâncați în cimitirul de la Pacea. Au urmat bulgăreli energice în clasa a 6a, primele discuții despre menstruație, despre băieți, dar și prima țigară fumată împreună (cred că eram deja în clasa a 10a, în părculețul de la Spitalul Județean).

A urmat o fugitivă discuție (pe-o bancă din părculețul de lângă Primărie, la sfârșit de august) despre facultate. Au urmat bagajele la 6 dimineața la Obor (lângă Casino Diamond!), cafeaua lungită până pe la 9, urmată de ochiuri cu brânză. Salatele și pastele pe care le pozam eu mândră, accidentul de la 3 dimineața și râsetele înfundate. Cărțile trase la xerox, paharul uriaș de cognac și cătușele (da, cătușele!).

A urmat băiatul în portocaliu, portofelele și telefoanele, vestea că va pleca (pe o băncuță, din nou pe o băncuță, în Cișmigiu). Ca o paranteză, se pare că multe discuții s-au petrecut în parcuri; cred că nu m-am mai plimbat de mult.

Jocul de zaruri de lângă bradul înconjurat de cutii de bere, weekend-ul la Sibiu, telefoanele tot mai rare, veștile proaste pe care le-am tot primit, grijile pe care mi le-am tot făcut.

Apoi o mică veste, o amăgire, o revenire.

Nu vreau în jurul meu mulți oameni, nu îmi doresc gașcă sau mulți prieteni virtuali, vreau doar să nu ne îndepărtăm noi niciodată!

Mulțumesc că rămâi în viața mea. Mă gândesc că 18 ani e totuși prea puțin comparativ cu tot restul vieții.

http://www.youtube.com/watch?v=VNvZI1l6HE0

 

PS: Nimeni nu e întâmplător în viața mea, iar asta-mi dă tot mai mult de gândit.

Nu am fost niciodată „cool”

Standard

Nu am avut niciodată porecle „cool”, de genul devesh, yashinke, mannu, mahesh etc.

Nu mi-am semnat niciodată numele (bine, nick-name-ul) în felul ăsta. Singura dată când mi-am scris un nick-name care conținea „angel” a fost la 12-13 ani, când am intrat pentru prima dată pe mirc. Atât. Tot în perioada aia mi-am scris numele sau porecla cu ceva numere în componență (invariabil, ceva legat de data nașterii… ).

Nu mă pricep la telefoane, nu simt nevoia să îngrop investesc bani în gadget-uri, nu știu decât de Nokia și de memoria telefonului. Cam atât. Și cam la asta îmi și folosesc telefonul: apeluri și sms.

Nu am avut papuci „cool” (ca cei de mai jos) sau eșarfe groase, colorate, pe care să le port, indiferent de condițiile atmosferice, înfășurate în jurul gâtului. Ochelarii de soare sunt ceva străin de mine, port cred o dată pe an, pe plajă.

Nu am mers pe skate. Am încercat odată, am căzut, am râs, dar am renunțat. Am jucat badmington (da, jocul ăla cu „palete” și fluturaș) și am mers la cursuri de desen. Not „cool”.

Nu am avut „gashka”, la fel, cu porecle „deșucheate”. Am avut prieteni. Pe care îi strig(am) mereu după numele din certificatul de naștere.

Nu am avut excursii nebunești prin Costinești, să sparg bani prin cluburi cu house sau… ce-or mai avea.

Nu am scris niciodată cu „sh” în loc de „ș”, cu „tz” în loc de „ț”, cu „oo” în loc de „u”, cu „j” în loc de „ș” șamd. Știu să folosesc cratima corespunzător.

După aceste standarde, poate că într-adevăr nu am fost niciodată „cool”.

I’ll get over it…

Happy happy, joy joy

Standard

Miau miau to me!

Sunt specială. Pentru că anul ăsta îmi serbez ziua de naştere două zile la rând. 😀

Astăzi, la birou: prăjiturele, suc, pupături, cadou. 😀

Mâine (ziua mea în calendar): Dimineaţă ştrand, apoi Cărtureşti cu Vero, apoi poate ajung pe la frizer, m-aș plimba cu rolele, nu știu exact, poate barcă-n Cișmigiu. Freedom. Happy happy, joy joy.

Seara, petrecere restrânsă cu prieteni, tort, vin roșu și narghilea.

Am fost astăzi la cumpărături, eram la un pas de a cumpăra coifuri de carton cu Tweety pentru invitați. Apoi mi-am dat seama că fac 23, nu 13. 😦

Singurele mele doleanțe pentru 31 iulie sunt:

– Happy happy, joy joy

– Să sărbătoresc mereu pe 31. Că e luni, că e vineri, că e duminică.

– Mai nou, obicei sănătos: mega-concert cu câteva zile înainte: Metallica anul trecut, Morcheeba anul ăsta. Artificii-n Sighișoara la festival la 19 ani, Pisa la 18 ani.

Happy happy, joy joy!

Frântură (fără diactritice, cu suflet)

Standard

Io: dar Botosani… :X

Andrei: de ce?

Andrei: eu sunt singurul care nu vede nimic la orasul ala?

Andrei: care in 2 zile innebuneste si vrea inapoi aici

Andrei: 2 zile

Andrei: atat imi ia sa vreau inapoi in buc

Andrei: si niciodata nu mi se face dor de bt

Andrei: ma duc pt ca trebuie

Andrei: cam atat

Andrei: pt ai mei

Andrei: sau sa ma vad cu unii oameni

Io: pai

Io: mi-e dor de familie, care se intampla sa fie in Bt

Io: mi-e dor de oamenii din Bt, pe care inainte ii vedeam prosti si limitati

Io: dupa 4 ani in Buc ii vad ca pe painea lui Dzeu

Andrei: poi si de ce „bt :x”

Io: mi-e dor de liniste

Io : de stradute

Io: de orasul in care am crescut

Io: de care ma leaga o groaza de amintiri calde

Io: pe care in bucuresti nu le am. inca

Andrei : inteleg

Io: in Botosani am fost copil, am avut copilarie si prieteni apropiati

Andrei: am amintiri mai frumoase aici din pct meu de vedere

Io: aici nu

Io : de aia

Andrei: mi-e mult mai bine aici decat mi-a fost vreodata in bt

Io : nah, mie nu

Io : in bt ma zbateam, financiar zic, cu familia

Io: aici, mai mult, pe cont propriu

Io: acolo aveam prieteni cu care ma vedeam des (varsta si liceul, nah)

Io: aici ma zbat greu cu putini prieteni si buni, pe care ii vad mai rar decat as avea nevoie

Io: m-am saturat sa pierd 1-2 ore in fiecare zi numai deplasandu-ma din punctul A in… sa zicem, punctul Ț

The rest is history. 🙂

Am vrut

Standard

Am vrut să scriu despre concertul Morcheeba la care am fost de curând, despre cuplul de manelari de vârsta a doua pe care i-am văzut la metrou ascultând muzică la căști, despre prieteniile mele și despre cât de mult mi-a plăcut la Cărturești, sau despre pasiunea mea pentru apă.

Am vrut să scriu despre oamenii din drumul meu, despre ideea genială pe care o am pentru un experiment, despre faptul că se apropie ziua mea și că aproape mă tem, despre girls night out și ardelenii urâți care ne-au făcut cinste cu băutură scumpă, despre prietenul meu Andrei cu care râd mereu cu lacrimi, sau despre apartamentul luxos de închiriat la Iancului cu doar 600 euro.

Am vrut să scriu despre temerile și bucuriile mele și modul aproape ciudat în care acestea se îmbină.



Dar nu am scris nimic.

Fără copyright :)

Standard

O leapșă preluată intruziv de aici.

🙂

Daca eram o luna, as fi fost – iulie
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost – sâmbăta
Daca eram o parte a zilei, as fi fost – noaptea
Daca eram un animal marin, as fi fost – hmmm… căluț de mare?
Daca eram o directie, as fi fost – jos
Daca eram o virtute, as fi fost – adevărul
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost – Marc Antoniu
Daca eram o planeta, as fi fost – Venus
Daca eram un lichid, as fi fost – apă!
Daca eram o piatra, as fi fost – piatra anonimă de pe plajă
Daca eram o pasare, as fi fost – nu îmi plac păsările, chiar mi-e greu… nu știu, kiwi?
Daca eram o planta, as fi fost – gerberă
Daca eram un tip de vreme, as fi fost – ceață
Daca eram un instrument muzical, as fi fost – harpă
Daca eram o emotie, as fi fost – teamă
Daca eram un sunet, as fi fost – sunetul valurilor mării
Daca eram un element, as fi fost – Uraniu
Daca eram un cantec, as fi fost – The Beatles – Julia
Daca eram un film, as fi fost – Requeim for a Dream
Daca eram un serial, as fi fost – Seinfeld
Daca eram o carte, as fi fost – Enigma Otiliei sau Lolita
Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost – nu mă pricep. Tipul ăla din Matrix? 😛
Daca eram un fel de mancare, as fi fost – frișcă
Daca eram un gust, as fi fost – dulce
Daca eram o aroma, as fi fost – vanilie
Daca eram o culoare, as fi fost – galben
Daca eram un material, as fi fost – bumbac
Daca eram un cuvant, as fi fost – simt
Daca eram o parte a corpului, as fi fost – creierul
Daca eram o expresie a fetei, as fi fost – zâmbet
Daca eram o materie de scoala, as fi fost – istoria religiilor
Daca eram un personaj din desene animate, as fi fost – Ariel
Daca eram o forma, as fi fost – cerc
Daca eram un numar, as fi fost – 31
Daca eram o masina, as fi fost – VW Beetle
Daca eram o haina, as fi fost – rochie lungă, neagră, vaporoasă, de in

Mai departe… Cătălina, Alex, Petra și cine mai poftește.