Nu am fost niciodată „cool”

Nu am avut niciodată porecle „cool”, de genul devesh, yashinke, mannu, mahesh etc.

Nu mi-am semnat niciodată numele (bine, nick-name-ul) în felul ăsta. Singura dată când mi-am scris un nick-name care conținea „angel” a fost la 12-13 ani, când am intrat pentru prima dată pe mirc. Atât. Tot în perioada aia mi-am scris numele sau porecla cu ceva numere în componență (invariabil, ceva legat de data nașterii… ).

Nu mă pricep la telefoane, nu simt nevoia să îngrop investesc bani în gadget-uri, nu știu decât de Nokia și de memoria telefonului. Cam atât. Și cam la asta îmi și folosesc telefonul: apeluri și sms.

Nu am avut papuci „cool” (ca cei de mai jos) sau eșarfe groase, colorate, pe care să le port, indiferent de condițiile atmosferice, înfășurate în jurul gâtului. Ochelarii de soare sunt ceva străin de mine, port cred o dată pe an, pe plajă.

Nu am mers pe skate. Am încercat odată, am căzut, am râs, dar am renunțat. Am jucat badmington (da, jocul ăla cu „palete” și fluturaș) și am mers la cursuri de desen. Not „cool”.

Nu am avut „gashka”, la fel, cu porecle „deșucheate”. Am avut prieteni. Pe care îi strig(am) mereu după numele din certificatul de naștere.

Nu am avut excursii nebunești prin Costinești, să sparg bani prin cluburi cu house sau… ce-or mai avea.

Nu am scris niciodată cu „sh” în loc de „ș”, cu „tz” în loc de „ț”, cu „oo” în loc de „u”, cu „j” în loc de „ș” șamd. Știu să folosesc cratima corespunzător.

După aceste standarde, poate că într-adevăr nu am fost niciodată „cool”.

I’ll get over it…